duminică

Dieta ketogenică: soluţie pentru slăbire, dar şi pentru prevenirea unor afecţiuni




În România, statisticile susţin că unul din cinci români este supraponderal, însă doar 10% dintre cei cu probleme de greutate merg la un consult medical sau de specialitate. Tot mai mulţi dintre aceştia încearcă diete descoperite pe Internet, menite să aibă ca efect pierderea în greutate, dar care se dovedesc de multe ori, a avea rezultate contrare şi sunt dăunătoare organismului.

Specialiştii recomandă adoptarea unor diete individualizate, menite să întrunească toate caracteristicile unei alimentaţii corecte şi sănătoase, care să se adapteze gusturilor şi preferinţelor fiecărei persoane.


O dietă nu trebuie percepută ca un program de 2-3 luni în care te abţii de la anumite alimente pentru a pierde în greutate pentru că atunci ea nu va avea niciun efect sau va avea un efect pentru o scurtă perioadă de timp. O dietă corectă trebuie să aibă un plan de alimentaţie sănătos, care contribuie la îmbunătăţirea imunităţii şi a stării de bine a fiecărei persoane şi, în timp, ea trebuie să se transforme într-un stil de viaţă. Mai mult decât atât, o astfel de dietă ne poate sabota dacă includem alimente la care avem diferite intoleranţe pe care nu le cunoaştem încă. Percepută în acest mod, beneficiile nu vor întârzia să apară: pacienţii vor pierde sau vor câştiga în greutate, în funcţie de ceea ce-şi doresc, vor fi mai sănătoşi şi mai energici, şi nu în ultimul rând, vor reduce şansele de a dezvolta anumite boli”, declară specialiştii din cadrul
Global Wellness System.

Printre dietele percepute ca stil de viaţă se numără şi dieta ketogenică. Este vorba despre o dietă concepută încă din 1924 de către Dr. Russell Wilder la Clinica Mayo, dar care a fost îmbunătăţită de-a lungul timpului şi care înregistrează rezultate promiţătoare în prezent, fiind adoptată de tot mai mulţi oameni. Iniţial această a fost folosită în special în scop medical pentru controlul crizelor epileptice la persoanele care nu răspund tratamentului medicamentos, principiul de bază fiind inducerea unei stări de cetoză fiziologică, similară cu cea din timpul pauzelor alimentare prelungite.



Ce sunt dietele ketogenice?
Dieta ketogenica este o dietă în care majoritatea caloriilor provin din grăsimi, iar consumul de proteine este redus la 1-1,5 grame pe kilogram/corp, iar carbohidraţii sunt menţinuţi la minimum (20-40g pe zi). Scopul dietei ketogenice este de a realiza o stare metabolică numit cetoza (ketoza).

Dieta ketogenica implică reducerea drastică a carbohidraţilor şi înlocuirea acestora cu grăsimi. Reducerea carbohidraţilor poziţionează metabolismul într-o stare denumită ketoză. Dieta forţează organismul să ardă grăsimi, mai degrabă decât carbohidraţi. Când se întâmplă acest lucru, corpul devine eficient în arderea grăsimilor în locul energiei.
Cetoza (ketoza) este pur şi simplu un proces metabolic normal în care celulele corpului ard fragmente de grăsimi numite cetone în loc de glucoză pentru combustibil.

Ketoza înseamnă acumularea de corpi cetonici în sânge şi evidenţierea lor în urină (când sunt în cantităţi prea mari în sânge, aceste componente sunt eliminate prin rinichi). Corpii cetonici sunt substanţe rezultate în urma metabolizării incomplete a grăsimilor şi pot fi folosiţi ei înşişi ca sursă de energie de majoritatea ţesuturilor, inclusiv de creier, în proporţie de 75%, atunci când se atinge adaptarea. Cetoza este un proces benefic şi ajută organismul să supravieţuiască atunci când hrana nu este disponibilă.

Cetoza indusă prin dieta "ketogenică" este diferită de cetoacidoza diabetică şi nu prezintă un pericol imediat pentru sănătate. Din contră, vine cu avantaje: arderea accelerată a grăsimilor, suprimarea senzaţiei de foame, încetinirea creşterii unor tumori, claritate mentală, reglarea glicemiei etc. Starea de cetoză se obţine prin consumul unei cantităţi relativ mari de grăsimi în condiţiile unui consum minim de carbohidraţi (insulina anulează cetogeneza).

Aceasta combinaţie schimbă modul în care energia se deplasează în corp şi are numeroase beneficii asupra sănătăţii, fiind dieta preferată în cazurile de diabet, cancer, epilepsie, Alzheimer, Parkinson, boli de inimă sau chiar acnee.
Dieta ketogenică poate, de asemenea, să reducă masiv nivelul de zahăr din sânge şi al insulinei, iar acest aspect, combinat cu creşterea cetonelor, va avea nenumărate beneficii asupra sănătăţii.

Proteinele sunt ţinute şi ele la un nivel scăzut-mediu, spre deosebire de dietele hiperproteice. Este confuzia cea mai frecventă şi, în acelaşi timp, greşeala cea mai frecventă care se face în dieta ketogenică. Este foarte greu să mănânci multe grăsimi şi puţine proteine, aşa cum cere dieta. Într-o dietă ketogenică adevărată nu au loc brânza, nucile sau carnea în cantităţi mari de exemplu.

Aportul de nutrienţi într-o dietă ketogenica de obicei, funcţionează la aproximativ 70-75% calorii din grăsimi, 20-25% din proteine, şi 5-10% din carbohidraţi. Grăsimile nu au nici un efect asupra zahărului din sânge şi nivelului de insulina.
Atenţie însă, proteinele pot afecta atât zaharul din sânge şi insulina, în cazul în care cantităţi mari de proteina sunt consumate şi din acest motiv este necesar un calcul estimative al nevoilor proteice individual.

Dacă am mânca prea multe proteine, aproximativ 50% din excesul de proteine necesar corpului vor fi transformate în glucoză (zahăr) în organism, şi astfel va creşte nivelul de insulină, care va opri capacitatea organismului de a arde.

Prin ce este diferită dieta ketogenică de altele?

Comparând-o cu celelalte diete bazate pe un nivel redus de carbohidraţi, dieta ketogenică se diferenţiază prin faptul că aceasta duce la pierderea în greutate fără a fi nevoie ca pacienţii să-şi numere caloriile sau să ţină evidenţa alimentelor. Studiile au dovedit că această dietă ajută la pierderea în greutate mai repede şi mai sănătos spre deosebire de alte diete asemănătoare şi, în plus, îmbunătăţeşte funcţionalitatea organismului şi starea de sănătate.

Pentru că dieta ketogenică să devină un stil de viaţă sănătos este nevoie de atenţie acordată în special în obţinerea unor alimente calitative, ştiut fiind faptul că în stratul de grăsime al animalelor găsim concentrate anumite toxine (ex. Pesticide din mediu), şi apoi, prin modalităţile de preparare, grăsimile riscă să fie denaturate, oxidate. Devine astfel indispensabilă administrarea de suplimente nutritive cu efect protector şi antioxidant.
„Este una dintre cele mai eficiente diete pentru slăbire (dar poate fi folosită şi pentru creşterea în masă musculară), maximizând acele procese metabolice responsabile cu arderea grăsimilor, măreşte energia psihică şi fizica, reduce apetitul, păstrează masă musculară în combinaţie cu un antrenament inteligent, este uşor de ţinut, atâta timp cât exista motivaţie şi se respectă principiile, scade colesterolul “rău” şi total, poate mări nivelul hormonului de creştere (somatotropin sau HGH)”, susţine psiho-nutriţionistul
Bianca Pătraşcu.

Cum începem o dietă ketogenică şi cum decurge aceasta?

“Pregătirea dietei keto se va face cu un set complet de analize medicale. Doar după ce te asiguri că organismul tău este sănătos poţi trece la pasul următor. Desigur pentru o avea rezultate prin aceasta dietă, este necesar ca înainte să descoperim dacă avem anumite intoleranţe alimentare, intolerante care pot menţine un nivel ridicat de inflamaţie în corp, proces inflamator ce poate periclita sănătatea şi care creează rezistente la slăbire prin încetinirea procesului digestiv, metabolic şi imun. Testul de intolerante alimentare se face printr-un test de sânge foarte simplu, care poate detecta intoleranţa până la 271 de tipuri de produse alimentare diferite. Mai mult decât atât, testul nu doar confirmă dacă există sau nu o sensibilitate alimentară, ci decelează sensibilitatea la diverse alimente pe o scară de la 0 la 4, de la „aliment tolerat” - care poate fi consumat în continuare - la „intoleranţă severă” - alimente la care trebuie să se renunţe”, adaugă psiho-nutriţionistul Bianca Pătraşcu.

În prima fază a dietei se va elimina în special apa în exces, se reduce conţinutul intestinal şi rezervele de carbohidraţi din ficat şi muşchi. Abia după aproximativ 1-2 săptămâni ne putem gândi la o medie de 500g pe săptămână ca o slăbire sănătoasă. Trebuie ţinut cont că în stratul de grăsime avem şi toxine, acum eliminate în sânge. Deci trebuie să dăm timp corpului să ardă grăsimea şi să se detoxifice.

Multe dintre cele mai dramatice schimbări în organism au loc în primele 3 zile ale dietei. Acestea se întâmplă în timp ce organismul trece la la o sursă de combustibil la o alta. În mod firesc, forma principală de energie folosită de organism este glucoză, care este un fel de zahăr. Cea mai mare parte a ei este extrasă sau convertita din mâncarea pe care-o ingurgitam. Pe parcursul zilei, ficatul stornează excesul de zahăr într-o formă numită glicogen, la care poate mai apoi recurge, pe măsură ce nivelul energetic scade între mese. Există destul glicogen pentru a asigura energia pentru 8-12 ore, iar de obicei e epuizată în primele 24 de ore de la începerea dietei.

Odată ce corpul recurge la cetoza (ketoza), adică la utilizarea grăsimii ca şi combustibil, acest nou combustibil e folosit pentru a restabili rezervele de glicogen ale organismului). Odată ce rezervele de glicogen ale ficatului s-au epuizat, corpul începe să treacă la ceea ce se numeşte cetoza (ketoza), sau producţie de cetone (ketone) - utilizarea acizilor graşi pe post de combustibil în locul glucozei.

Această schimbare începe în general în a doua zi cam în 48 de ore de la începerea dietei şi se încheie în a treia zi. În această perioadă interimară nu există glucoza disponibilă, energia rezultată din grăsimi e insuficientă, iar corpul încă are nevoie de combustibil. Aşa că accesează glucoza din două surse. Mai întâi transforma glicerolul din rezervele de grăsime ale organismului în glucoză, însă şi acest lucru e insuficient. Aşa că face rost restul catabolizind sau descompunând aminoacizii din ţesutul muscular şi folosindu-i, în interiorul ficatului, la gluco neogeneza, adică producerea de glucozei. Între 60 şi 84 grame de proteină sunt folosite în această a doua zi: aproximativ 28 de grame de ţesut muscular.

În a 3-a zi producţia de cetone (ketone) este suficientă pentru a produce aproape toată energia de care organismul are nevoie, iar proteinele din organism încep să fie cruţate. Corpul încă are nevoie de o cantitate foarte mică de glucoză, aşadar cam 18-24 grame de proteine sunt catabolizate, de la ½ la 1 uncie de ţesut muscular zilnic. Într-o perioadă de 30 de zile de dietă o persoană pierde în general maxim 400 grame de masă musculară. Această conservare a proteinelor este o adaptare evolutivă care protejează ţesutul muscular şi organele interne împotriva deteriorării în perioade de hrană insuficientă.
Începând cu a treia zi, rata de descompunere a acizilor graşi din celulele adipoase continua să sporească, ajungând la maximum cam în a 10-a zi. În această primă perioadă de 7 zile, după ce organismul a trecut cu totul pe cetoza (ketoza), se petrec cele mai intense descompuneri de ţesut gras.

Pentru a-şi conserva proteinele, corpul începe de asemenea să caute surse de proteine ce nu aparţin organismului, cum ar fi: mase celulare neesenţiale, cum ar fi tumorile sub formă de fibroze, ţesuturi degenerative, bacterii, viruşi, sau alte componente organice care pot fi folosite pe post de combustibil. Acest aspect reprezintă principalul motiv pentru care dieta ketogenica produce efecte benefice asupra organismului.

În plus, în această perioadă de cetoza (ketoza) intensă corpul se afla într-o stare similară cu somnul – un ciclu de odihnă şi detoxifieri. Organismul începe să se concentreze pe eliminarea toxinelor şi vindecarea şi regenerarea ţesuturilor şi organelor afectate/deteriorate.

Sursa: www.csid.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Inscrie-te ACUM si tu! E GRATUIT!

Totalul afișărilor de pagină